Magdalena Avadanei

Home » Medicină şi Farmacie la Roman » Referate » Tradiţie, tradiţionalism – Continuitate şi continuatori

Tradiţie, tradiţionalism – Continuitate şi continuatori

Advertisements

Roman strada Stefan cel MareÎncrucişarea drumurilor comerciale a făcut ca Romanul să devină de timpuriu un centru comercial dezvoltat unde caravanele aduceau mărfuri din Sud şi droguri vegetale pe care le comercializau la tarabe comercianţii braşoveni, veniţi în ţinut sau armenii. Cu timpul, aceste droguri au dispărut de la vânzarea liberă, datorită unor accidente şi potrivit unei circulare apărute care reglementa comercializarea acestor droguri vegetale. Astfel, s-a simţit nevoia unei unităţi care să le controleze şi să le desfacă. Aşa s-a format prima farmacie din ţinutul Neamţului, Farmacia Minerva, a doua după Botoşani din toată Moldova. Această farmacie a fost fondată în 1798 concomitent cu Spitalul Roman.spitalul Roman Timp de ani, această unitate a fost încredinţată unor farmacişti cu studii la Viena, care au preluat şi conducerea acesteia. Farmacia a fost mutată în 1886 într-o clădire din centrul oraşului, vizavi de Turnul Mitropoliei. Aşa începe arendarea farmaciilor către farmacistul Johan Simeon Bruckner, care a construit o casă cu balcon şi fronton neoclasic (sediul Direcţiei fostului Spital Municipal, care există şi astăzi).casa Riegler

Farmacistul Bruckner a înfiinţat o şcoală pentru subiecţi (cadre de ajutor în farmacie) şi a semnat diploma renumitului Anton Vorel, fondatorul dinastiei nemţene, Plantavorel. După un timp, soseşte în oraş nepotul lui Johan Bruckner, Simeon Bruckner, cu studii la Pesta, care se stabileşte în Roman, unde a lucrat cu farmacistul Iosif Theodori din 1829-1837, preluând contractul de arendă al Farmaciei Minerva, contract pe care îl predă lui Theodori în 1837, odată cu plecarea sa la Bârlad. După acesta, contractul e preluat de farmacistul Necolae Diamandi în 1840, dirijând-o până în 1845. Ultimul an de arendă îl găseşte, ca şi nou venit, pe spiţerul Victor Tebinca. Acesta vine din Nadvorna (Galiţia), născut în 1815 ca fiu al farmacistului Anton Tebinca, şi se stabileşte definitiv în Roman. Fiind magistru în farmacie, preia contractul Spiţeriei Minerva, nu pentru 5 ani ca de obicei, ci pe 8 ani, l-a reînnoit în 1853 iar în 1860, fiind slăbit fizic, preia contractul pe 5 ani. A fost un farmacist care şi-a exercitat profesia cu o competenţă şi o conştiinciozitate remarcabilă, fiind apreciat ca atare şi în capitala ţării, la Iaşi. În 1855 a fost ridicat la rangul de serdar, acordându-i-se dreptul de a deschide în oraş o farmacie proprie. Decesul său timpuriu şi neaşteptat îl împiedică să-şi realizeze visul dar văduva sa, Mina Tebinca, continuă contractul neexpirat cu Farmacia Minerva, angajează farmacişti şi curând se asociază cu farmacistul Mihael de Cherestesz, proprietar al Farmaciei Salvator din Paşcani. În cele din urmă acesta îşi vinde farmacia din Paşcani, se căsătoreşte cu Mina Tebinca şi va ţine în arendă Farmacia Minerva până în 1873. În paralel, deschide farmacia proprie pe care o numeşte Farmacia Naţională, acolo retrăgându-se după ieşirea din contractul cu Minerva.
Familia Tebinca şi asociaţii au servit Farmacia Minerva 28 de ani.
Farmaciştii care au preluat Farmacia Minerva sunt: Grigore Suhopan, Alexandru Racoviţa, F. Dembinski, M. Max Frenkel. Ultimul deţinător al farmaciei a fost Iosif Horowitz (din 1921-1927) după care a cumpărat-o „de vecie”, de fapt a ţinut-o până la naţionalizarea farmaciilor din 1949. El a numit-o „Farmacia La Minerva – Horovitz Roman”, asociindu-i numele său, farmacia fiind mutată deja pe strada Ştefan cel Mare.Roman
Aceste farmacii s-au transformat după naţionalizare, ele fiind preluate de Oficiul Farmaceutic Bacău. Farmaciile de pe Strada Ştefan cel Mare s-au numit, după noua organizare, Farm. 32 cu program permanent şi Farm. 31 aflată la intersecţia Străzii Ştefan cel Mare cu Dobrogeanu Gherea. Printre farmaciştii care au condus Farm. 31 Roman, amintim pe farm. Dascălu Constantin, farm. Tebinca Olimpia, care reînvie tradiţia farmaciştilor din familia Tebinca şi care în acest an împlineşte 50 de ani de activitate neîntreruptă în farmacie, un farmacist cu o conduită şi ţinută morală şi profesională deosebită, fiind mereu în poziţie de conducere.
După ceva ani, în 1986, Farmacia 31 mi-a fost încredinţată, pentru a fi mutată într-un spaţiu nou, din pietonalul Ştefan cel Mare. Întârziindu-se repartizarea spaţiului nou, am făcut îmbunătăţiri localului vechi, cu forţe proprii, şi am creat un laborator de preparate magistrale, prin separarea unui spaţiu, a crescut activitatea în laborator şi ca atare şi numărul farmaciştilor. Fiind aşezată în Complexul comercial „1 Mai”, farmacia era solicitată şi era renumită pentru serviciile oferite pacienţilor. Anii post-revoluţionari au adus mari transformări în rândul farmaciilor, acestea fiind scoase la licitaţie. Regulile stabilite erau clare şi aşezate pe criterii profesionale: examen de farmacist primar, cursuri postuniversitare, activitate de conducere, ţinută deontologică şi morală, etc.
În februarie 1993 Farmacia 31 s-a mutat într-un spaţiu nou, în Pietonal Ştefan cel Mare şi a fost licitată. Cel care câştiga licitaţia, avea obligaţia să preia tot personalul, stocul de medicamente şi să continue activitatea de farmacie. Atunci au început zilele grele pentru farmacişti… Obişnuiţi să lucreze la receptură reţete, în linişte, să facă doar comenzi de medicamente, farmaciştii s-au „trezit” într-o economie de piaţă dură, într-o tranziţie care nu se mai termina, în faţa dobânzilor bancare mereu crescânde şi a chiriilor majorate mereu. Farmacistul a devenit un om de afaceri care nu avea o libertate a sa, fiind condus de Ministerul Sănătăţii care atunci, ca şi acum, ne fixează preţurile, legislaţia, etc. Farmacia a fost trecută ca Societate Comercială, dar suntem departe de aceste societăţi care au o anume independenţă economică.
Aprovizionarea se făcea de la depozite de medicamente şi de la fabricile producătoare, unde trebuia să achitam pe loc medicamentele luate. Acest aspect a făcut ca numărul farmaciilor din oraş să fie destul de mic, existând doar cele transformate de la Oficiul Farmaceutic Bacău (Artemis, condusă de Farm. Ştefănescu Artemisa, prin licitarea Drogheriei din centru, Hepites – fosta Farm. 33 din Piaţa Republicii, Drops Farm – fosta Farm. 35 din Bogdan Dragoş şi farmacii noi, Farm. Panax – divizată în Farm. Iris şi Biosgama şi Farm. Hygeea.)
În septembrie 2003, în România s-a desfăşurat pentru prima dată Congresul Internaţional de Istorie a Farmaciei, la care am avut onoarea să particip, prezentând lucrarea „Farmacia Minerva – 205 ani de la înfiinţare”.
Legislaţia postdecembristă fiind foarte bine gândită referitor la Legea Farmacistului, prevedea ca farmacistul diriginte să aibă vechime şi examen de farmacist primar, farmaciile să fie la distanţă de cel puţin 500 de metri una de cealaltă, să se respecte demografia localităţii – o farmacie la 5000 locuitori în mediul urban şi în mediul rural la 3000 locuitori. Toate aceste bune reguli au fost schimbate datorită unor interese obscure. Dacă la început farmacistul avea 51% din capitalul farmaciei, acum oricine poate deţine o farmacie, cu condiţia să angajeze un specialist. Reglementarea demografică a dispărut, ca şi deontologia medicală, lanţuri de farmacii au stricat tradiţia din farmaciile de odinioară. Aşezate perete în perete cu alte farmacii, în numele aşa-zisei concurenţe, dau dovadă de o agresivitate dezagreabilă, folosind reclame, oferte de reduceri, care ascund de fapt o mascare a preţurilor practicate. Tot din interese mari, multe medicamente au fost scoase din această categorie, fiind mutate în categoria OTC-urilor pentru a nu fi fixat preţul de către MS, şi o altă categorie s-a numit „suplimente nutritive” pentru a scăpa de controlul riguros al medicamentelor. Aşa se face ca aceste produse se comercializează în tot felul de magazine chiar şi în PECO.
Marile farmacii de lanţ, cu spaţii comerciale centrale, nu au laborator de preparare al reţetelor, nu respectă legislaţia privind interzicerea reclamei la medicamente şi nici cea privitoare la semnalizarea luminoasă a farmaciei, care trebuie să fie de culoare verde. Deşi oraşul s-a supraaglomerat de farmacii, parcă peste măsură, legislaţia întârzie să apară şi să reglementeze această expansiune. Puţine au rămas farmaciile păstrătoare de tradiţie. Economia dură de piaţa, concurenţa neloială, lipsa de profesionalism, au făcut ca farmacia să-şi piardă din statutul de odinioară, ca de altfel în multe alte domenii. Munca în laborator nu este rentabilă financiar, necesitând timp, migală, dăruire, atenţie, lucruri neplătite în economia concurenţială. Puţini mai reuşesc să facă acest lucru iar farmaciile de lanţ nici nu-şi pun această problemă, planul economic este atenţia şi miza lor. În acest decor, îşi desfăşoară activitatea şi Farmacia Aruncus de 20 de ani, pornită pe drumul spinos al privatizării. Majoritatea angajaţilor sunt din anii de început, ba chiar şi din 1986. A fost foarte greu începutul, nici acum nu este mai uşor, dar atunci erau puţine farmacii, ne făceam profesia şi ţineam o legatură între noi. Nu era o concurenţă neloială ci era o înţelegere tacită şi un respect reciproc. Fiecare farmacie acoperea o anumită zona a oraşului, fără a ne face concurenţă. Am rămas în Pietonalul Ştefan cel Mare, continuând să deservim cu încredere pacienţii care ne trec pragul an de an. Am preluat mobilierul şi vesela Farmaciei 31, vesela veche care se pare că era de fabricaţie străină. (A se vedea anexele foto)
Am rămas fidelă muncii în laborator, unde preparăm diverse medicamente elaborate: soluţii, tincturi, unguente şi chiar pilule, linimente. Toată gama de produse elaborate în farmacia noastră, cât şi o parte din activitate, se regăsesc şi pe net, la adresa web http://www.aruncusfarm.ro.
Folosind vesela de odinioară, nu vrem să ne abatem de la practica farmaceutică de atunci. Am avut fericirea să lucrez încă de la început, în anii 1970, cu farmacişti deosebiţi ai timpurilor de odinioară, când numărul medicamentelor era limitat iar farmacistul trebuia să le prepare. Am lucrat cu Farm. Dascălu Constantin, farm. Gafencu Minodora, venită de la Facultatea de Farmacie din Iaşi, unde fusese asistent universitar şi cu farm. Ivan, fiica farmacistului Tebinca. Aceasta mi-a fost model de corectitudine, dăruire şi pregătire profesională. Ea ne povestea multe aspecte din farmacia dinainte de naţionalizare, unde lucra toată familia, de zilele grele de după naţionalizare, când a trebuit să lucreze ca muncitor în Fabrica de Zahar. Un alt model a fost farmacist Vatavu Paraschiva, farmacist diriginte la Farmacia Spitalului. Toţi aceşti farmacişti au contribuit la menţinerea prestigiului nostru. Odată cu preluarea farmaciei, am păstrat şi biblioteca Farmaciei 31, constituită din cărţi de specialitate. Suntem în posesia primelor Farmacopei: Farmacopeea a V-a, editată în 1943, Farmacopeea a VI-a, din 1948, cărţi ale primelor conferinţe şi congrese de farmacie, o carte cu formule magistrale, scrise de farmacist Belcot, un Formular Terapeutic din 1956 şi din 1945, redactat în limba franceză şi alte cărţi primite în dar de la regretatul Dr. Dinu Mironescu. Biblioteca conţine şi „Specialităţi Farmaceutice tipizate”, ediţia 1949 şi „Produse farmaceutice”, ediţia 1951.
Din multiplele greutăţi de pe drumul privatizării nu pot uita deplasările la Bucureşti pentru aprovizionare, când maşina era la ora 7.00 la poarta fabricii Sicomed, apoi pleca la Biofarm, altă fabrică de medicamente şi la depozitele din capitală: Tamisa, Unifarm, Farmexim. Cu timpul s-au deschis sucursale şi la Iaşi, aici drumurile începând cu Fabrica Antibiotice apoi depozitul Eurofarm şi altele. La Bucureşti deplasările erau lunare, iar la Iaşi săptămânale şi chiar de două ori pe săptămână. Lipsa banilor era stresul cel mai mare pentru că nu puteam plăti medicamentele iar băncile practicau o dobândă mare. La aceste aspecte se adăugau modificări repetate ale TVA-ului, micşorarea preţului la medicamente de către MS. În 1994 am cumpărat primul calculator, încercând să ne uşurăm activitatea prin informatizarea sistemului. La început centralizam reţetele, folosind un program de lucru personalizat, întrucât Borderourile pentru reţetele eliberate conţineau multe date: codul medicului prescriptor, CNP-ul pacientului, denumirea medicamentului eliberat, valoarea acestuia, etc. Predarea reţetelor se făcea lunar sau la decadă, plata lor fiind mereu întârziată sau primeam medicamente în valoarea acestora de la Oficiul Farmaceutic Bacău. Cu timpul s-au înfiinţat Casele de Asigurări de Sănătate Judeţene, care au preluat controlul reţetelor şi al medicamentelor. Dacă la început contractul cu CJAS prevedea decontarea facturilor de medicamente la 60 de zile, pe măsură ce s-au înmulţit farmaciile, aceste decontări se făceau la 90 de zile, ajungându-se astăzi la aproape 360 zile, îngreunând mult activitatea noastră, prin blocajul financiar creat.
Odată cu înfiinţarea CJAS-ului s-a introdus obligativitatea informatizării activităţii, o povară pentru farmacişti privind investiţiile. Dotarea cu calculatoare, imprimante, achiziţionarea de programe informatice de cititoare de cod de bare pentru reţeta electronică, angajarea de informatician, au micşorat rezervele farmaciei şi au îngreunat aprovizionarea cu medicamente, aşa încât, din farmacistul de receptură am devenit farmacist administrator, contabil, informatician şi manager.
Aşa arată astăzi farmacia, în economia de piaţă în continuă schimbare, dar nu o schimbare în bine. Creşterea numărului de farmacii a diminuat numărul pacienţilor, aceştia fiind atraşi de reclame şi de reduceri false. Ei se lămuresc pe parcurs iar noi trebuie să avem răbdare ca farmacia să-şi recapete locul binemeritat în deservirea cu medicamente a bolnavilor. Se spune că farmacistul este ultima verigă în lanţul medic-pacient-farmacist, acestuia i se datorează sau nu reuşita tratamentului: farmacistul este instruit să dea indicaţiile potrivite din reţetă, să le respecte şi să se asigure că pacientul ştie ce are de făcut. La fiecare 2 ani CJAS ne verifică farmaciile privind spaţiul farmaciei, regulile de bună practică, informatizarea, controlează stocul de medicamente şi ne eliberează certificatul de evaluare. Alte controale se referă la asigurarea bunei depozitări a medicamentelor, asigurării temperaturii corespunzătoare pentru anumite produse, controlul calităţii medicamentelor şi a preparatelor magistrale. Toate aceste controale şi evaluări ne arată că farmacia are un statut aparte, nu se supune legilor comerciale ci legilor MS, ANM-ului şi CNAS.
Pentru perioada de vară farmacia primeşte în laborator studenţi care vor să vadă munca la receptură. Explicaţiile primite îi fac să înţeleagă mai bine Tehnica Farmaceutică învăţată doar teoretic în şcoală. Aceşti studenţi revin la noi în farmacie spre mândria noastră, îşi cumpără produse pe care le duc cu ei în centrul universitar. Am avut studenţi în practică, care au fost angajaţi în farmacie la terminarea studiilor şi apoi au fost îndrumaţi să-şi deschidă farmacii proprii (Farm Lorifarm-Horia, Farm. RoxyFam-Bara). Suntem solicitaţi şi de şcoli postliceale pentru a pregăti elevii lor, dar se pare că suntem destul de exigenţi şi ne deschid uşa doar cei care cu adevărat vor să înveţe. Munca din laborator ne dă satisfacţii pentru că produsele elaborate au fost cunoscute în ţară prin diverşi cumpărători fideli. Unele au ajuns în afara ţării (Anglia, Irlanda, Italia, Spania), acolo unde românii noştri au emigrat. Avantajul acestor preparate este că au ingrediente în componenţa lor a căror acţiune este net superioară preparatelor tipizate, nu au conservanţi nici substanţe stabilizante (parabeni). Acestea au o cedare rapidă a principiilor active, efectul terapeutic fiind rapid. Neavând conservanţi, stabilitatea acestora este limitată la câteva luni, doar soluţiile alcoolice având o valabilitate de peste 12 luni.
În concluzie, după 20 de ani de activitate putem spune cu mândrie că meseria de farmacist există în adevăratul sens al cuvântului, iar specialitatea farmaciei este o artă pe care noi, Farmacia Aruncus, vrem să o transmitem mai departe, păstrând sensul adevărat, curat al ştiinţei, care străbate istoria de 215 ani de la apariţia primei farmacii din oraşul Roman, Farmacia Minerva.

Farm. Magdalena Avădanei 

Advertisements

1 Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: